Ciucă: PNRR ne oferă șansa de a realiza cel mai mare program de împădurire, cu o țintă de 27.000 de hectare

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat marți că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) oferă României șansa de a realiza cel mai mare program național de împădurire, cu o țintă de 27.000 de hectare.

"Suntem într-un moment în care trebuie să cerem mai mult de la noi înșine și de la români în ceea ce privește mediul înconjurător. Planul Național de Redresare și Reziliență este instrumentul prin care România trebuie să reușească o adevărată ofensivă verde. Extinderea transportului nepoluant, eficientizarea energetică pe scară largă, implementarea cât mai bună a sistemului garanție-returnare, investiții importante în generarea energiei verzi. În același timp, PNRR ne oferă șansa de a realiza cel mai mare program național de împădurire din România, cu o țintă de 27.000 de hectare împădurite. Contăm și pe ONG-urile de mediu, pentru ca aceste obiective ale României să fie îndeplinite", a spus Ciucă, în cadrul unui eveniment organizat de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, cu ocazia Zilei Mondiale a ONG-urilor.

Ciucă a subliniat faptul că organizațiile neguvernamentale au atras în mod constant atenția asupra problemelor de mediu și au avut un rol important în îmbunătățirea vieții oamenilor.

"Dacă România înseamnă în primul rând cetățenii ei, atunci organizațiile neguvernamentale reprezintă chiar esența spiritului lor, esența spiritului civic al României. Contribuția mediului neguvernamental la dezvoltarea României de după Revoluție este una remarcabilă. După 1990 încoace, dumneavoastră, organizațiile civice, ați atras în mod constant atenția asupra problemelor existente în țară, ați acționat și ați ajutat acolo unde statul nu a reușit să se implice suficient. Sunt foarte mulți români care datorează organizațiilor neguvernamentale o viață mai demnă, recunoașterea unor drepturi individuale sau îmbunătățirea stării de lucruri în diverse comunități locale (...) Țara noastră a ieșit din comunism cu probleme grave de mediu înconjurător, cu unele industrii extrem de poluante și cu mecanisme foarte slabe de protecția mediului. La aceste lucruri s-a adăugat haosul primilor ani post-revoluționari, care au vulnerabilizat și mai mult mediul înconjurător. Cu această situație s-au luptat organizațiile de mediu ale societății civile, care în anii de început au făcut față de multe ori singure unor realități de mediu foarte dure, în condițiile unei implicări reduse a instituțiilor publice și absenței conștientizării pe scară largă a chestiunilor de mediu", a explicat Ciucă.

Președintele Senatului a precizat că implicarea ONG-urilor a fost esențială pentru adoptarea unor legi de protejare a biodiversității și creșterea ariilor protejate.

"Chiar și în aceste condiții, România nu a fost și nu este scutită de probleme de mediu, iar organizațiile de mediu au avut un rol esențial în stabilirea unor politici publice mai eficiente pentru mediul înconjurător. Cazul pădurilor românești ilustrează foarte bine munca esențială a ONG-urilor dedicate mediului. Datorită dumneavoastră au fost dezvoltate instrumente informatice care servesc protecției mediului și sectorul silvic a fost în mod semnificativ transparentizat. Contribuția dumneavoastră se măsoară în multe hectare de arbori salvați, în multe hectare de puieți plantați și într-o relație mult mai bună a milioane de români cu mediul în care trăiesc. De asemenea, prin eforturile dumneavoastră au fost create noi legi de protejare a biodiversității, au fost făcute studii care ne-au ajutat să fim mai eficienți în conservarea habitatelor naturale. Rețeaua de arii protejate din România a crescut de la circa 6% din suprafața țării, înainte de aderarea la UE, la 23% în prezent. 5,5 milioane de hectare de arii protejate înseamnă că România europeană demonstrează un interes autentic față de mediu", a mai spus Nicolae Ciucă.

AGERPRES