Ilie Bolojan, atac dur la adresa magistraților după procesul de un miliard de euro: „Este un lucru imoral”

Ilie Bolojan critică dur procesele prin care magistrații au obținut drepturi salariale restante de la stat, în contextul unei dispute judiciare cu o miză de aproximativ un miliard de euro. Premierul interimar consideră imorală situația în care mii de litigii privind salariile sunt soluționate de instanțe ai căror reprezentanți au, la rândul lor, interese similare în alte procese.

Declarațiile au fost făcute duminică seară, în cadrul unei intervenții televizate, în care Bolojan a vorbit despre presiunea financiară exercitată asupra bugetului de stat de obligațiile rezultate din hotărârile judecătorești.

Potrivit acestuia, în România au fost deschise peste 20.000 de procese privind drepturile salariale din sistemul judiciar. Șeful Guvernului a atras atenția asupra riscului ca astfel de litigii să genereze obligații bugetare foarte mari, greu de anticipat și de acoperit din fondurile publice.

Bolojan: „Țara asta nu are acești bani”

Ilie Bolojan a criticat mecanismul prin care au fost inițiate și soluționate numeroase procese privind recalcularea salariilor și plata unor restanțe acumulate în timp.

„Aici este un lucru, din punctul meu de vedere, imoral, orice s-ar spune”, a afirmat Bolojan, referindu-se la procesele în care magistrații solicită drepturi salariale restante, iar litigiile ajung să fie judecate de instanțe în care există, direct sau indirect, revendicări de natură similară.

Premierul interimar a susținut că amploarea acestor acțiuni în instanță ridică semne de întrebare privind funcționarea sistemului de salarizare și modul în care sunt gestionate obligațiile financiare ale statului.

Bolojan a avertizat, totodată, că bugetul public nu poate susține fără dificultăți asemenea sume, în condițiile în care Guvernul trebuie să acopere și celelalte cheltuieli ale statului.

Procesul de un miliard de euro dintre ÎCCJ și Guvern

Disputa privind plata restanțelor salariale a ajuns în centrul atenției după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a obținut o hotărâre definitivă favorabilă în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor.

Litigiul vizează plata unor drepturi salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Valoarea sumelor solicitate în acest dosar este de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a aproape un miliard de euro.

Pe 9 octombrie 2026, Înalta Curte a câștigat definitiv procesul, după ce instanța a respins recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor. Decizia a menținut hotărârea prin care statul a fost obligat să achite restanțele salariale.

Anterior, Executivul contestase soluția, susținând că stabilirea bugetului și alocarea fondurilor reprezintă atribuții ale puterilor executivă și legislativă.

De unde provin restanțele salariale ale magistraților

Litigiile au fost generate de diferențele de salarizare și de recalcularea unor drepturi pentru perioade anterioare. Începând din 2018, numeroși angajați din sistemul judiciar au solicitat în instanță aplicarea unor criterii de salarizare considerate corecte și plata diferențelor rezultate.

În 2023, au fost adoptate măsuri de recalculare retroactivă a unor salarii, ceea ce a contribuit la creșterea sumelor revendicate de judecători, procurori și alte categorii de personal din sistemul judiciar.

În timp, numărul proceselor și valoarea obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești au crescut, generând presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

Bolojan a susținut că situația reflectă probleme mai ample privind legislația salarizării, interpretarea acesteia și predictibilitatea cheltuielilor publice.

Disputa dintre Guvern și sistemul judiciar continuă

Conflictul privind restanțele salariale a deschis o dezbatere mai amplă despre raportul dintre puterile statului, independența justiției și responsabilitatea în administrarea banilor publici.

În timp ce Guvernul a contestat impactul bugetar al acestor obligații și a ridicat probleme privind competențele constituționale în materie bugetară, Înalta Curte a susținut dreptul beneficiarilor de a primi sumele stabilite prin hotărâri judecătorești.

La începutul lunii octombrie, Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului în legătură cu disputa instituțională privind plata restanțelor.

În acest context, declarațiile lui Ilie Bolojan readuc în prim-plan tensiunile dintre Executiv și sistemul judiciar, precum și întrebările privind modul în care statul poate gestiona obligațiile financiare acumulate în urma proceselor.

Miza nu este doar plata sumelor restante, ci și găsirea unei soluții care să asigure respectarea hotărârilor judecătorești și, în același timp, o planificare sustenabilă a cheltuielilor publice.