Control la MApN privind achizițiile de armament prin SAFE. Ce verifică Ministerul Apărării

Ministerul Apărării Naționale a dispus verificări la Direcția Generală pentru Armamente (DGARM), structura responsabilă de gestionarea procedurilor de achiziție a echipamentelor militare. Ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea, a anunțat că verificările vizează contractele derulate prin programul european SAFE, inclusiv respectarea cerințelor tehnice și corectitudinea sumelor vehiculate în spațiul public. Decizia vine în contextul controverselor privind atribuirea unor contracte de înzestrare a Armatei Române.

Verificări la Direcția Generală pentru Armamente

Ministrul Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, a anunțat că a semnat ordinul prin care Corpul de Control al ministerului începe verificările la Direcția Generală pentru Armamente.

Instituția are un rol important în procesul de achiziție a tehnicii militare, de la elaborarea documentației tehnice până la derularea procedurilor de achiziție publică.

Potrivit ministrului, controlul a fost dispus pentru clarificarea modului în care au fost stabilite cerințele tehnice pentru echipamentele militare și pentru verificarea informațiilor apărute în spațiul public cu privire la valoarea contractelor.

Anunțul a fost făcut în contextul discuțiilor privind achizițiile realizate prin programul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor membre.

Ce verifică Ministerul Apărării în cazul contractelor SAFE

Potrivit declarațiilor ministrului, Corpul de Control trebuie să analizeze mai multe aspecte legate de procedurile de achiziție.

Unul dintre obiective este verificarea corespondenței dintre cerințele formulate de structurile militare beneficiare și specificațiile tehnice ale echipamentelor care urmează să fie livrate Armatei Române.

De asemenea, verificările urmăresc să stabilească dacă sumele prezentate în spațiul public sunt corecte în raport cu eventualele oferte ale altor companii participante la procesul de achiziție.

Aceste aspecte sunt importante pentru evaluarea modului în care au fost pregătite și derulate contractele de înzestrare militară.

Rezultatele controlului ar trebui să ofere clarificări cu privire la respectarea cerințelor tehnice și la fundamentarea costurilor aferente echipamentelor achiziționate prin SAFE.

Până la publicarea concluziilor oficiale, eventualele suspiciuni privind nereguli în atribuirea contractelor trebuie tratate ca aspecte care urmează să fie verificate, nu ca fapte demonstrate.

Cine a decis atribuirea contractelor pentru înzestrarea Armatei Române

Ștefan-Radu Oprea a susținut că, din informațiile pe care le-a obținut în urma discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Apărării, deciziile privind selectarea companiilor pentru anumite contracte ar fi fost luate la nivelul Cancelariei prim-ministrului.

Ministrul a făcut referire la activitatea unui grup de lucru în care ar fi participat reprezentanți ai mai multor instituții ale statului, inclusiv Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne.

În opinia sa, ministerele care cunosc necesitățile operaționale ale armatei și ale structurilor de ordine publică ar fi trebuit să aibă un rol important în susținerea intereselor instituțiilor beneficiare.

Declarațiile reprezintă poziția ministrului cu privire la modul în care au fost organizate procesele decizionale. Stabilirea responsabilităților concrete depinde de documentele oficiale și de rezultatele verificărilor.

Rheinmetall, în centrul discuțiilor despre achizițiile militare

Grupul german Rheinmetall se află în centrul dezbaterilor privind unele dintre contractele de înzestrare militară asociate programului SAFE.

Discuțiile au vizat inclusiv modul de selectare a furnizorilor, valoarea contractelor și condițiile de cooperare industrială care trebuie îndeplinite în România.

Ministrul Apărării a declarat că verificările trebuie să clarifice dacă specificațiile tehnice solicitate corespund necesităților Armatei Române și dacă valorile contractelor sunt justificate în raport cu ofertele concurente.

În acest context, trebuie făcută distincția între atribuirea unor contracte unei anumite companii și existența unor eventuale nereguli. Simplul fapt că un furnizor obține mai multe contracte nu demonstrează, în sine, încălcarea legii.

Concluziile Corpului de Control ar putea contribui la clarificarea procedurilor și a responsabilităților instituționale în cazul achizițiilor analizate.

Cum funcționează programul european SAFE

Programul SAFE este un instrument european de finanțare destinat consolidării capacităților de apărare și stimulării cooperării industriale în domeniul militar.

România beneficiază de o finanțare aprobată de aproximativ 16,68 miliarde de euro, destinată programelor de înzestrare și dezvoltării capacităților de apărare.

Finanțarea este acordată sub forma unui împrumut, nu a unui grant nerambursabil. Prin urmare, utilizarea fondurilor presupune responsabilități financiare pe termen lung pentru statul român.

În acest context, transparența procedurilor, evaluarea ofertelor și respectarea condițiilor contractuale sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a resurselor.

Achizițiile finanțate prin SAFE au o importanță strategică pentru modernizarea Armatei Române, însă trebuie să răspundă atât cerințelor operaționale, cât și regulilor aplicabile utilizării banilor publici.

Ce urmează după controlul dispus de ministrul Apărării

Verificările Corpului de Control al MApN ar trebui să clarifice modul în care au fost stabilite specificațiile tehnice ale echipamentelor, precum și fundamentarea valorilor prezentate pentru contractele analizate.

Un alt aspect important îl reprezintă delimitarea responsabilităților între structurile care au formulat cerințele militare, instituțiile care au organizat procedurile de achiziție și autoritățile implicate în coordonarea programului SAFE.

Până la prezentarea raportului oficial, nu există suficiente elemente pentru a concluziona că procedurile analizate au fost ilegale.

Rezultatele verificărilor vor fi relevante atât pentru evaluarea modului în care sunt cheltuiți banii destinați înzestrării Armatei Române, cât și pentru clarificarea controverselor privind atribuirea contractelor de armament.