Începe Postul Crăciunului: 41 de zile - credincioşii sunt chemaţi la înfrânare, rugăciune şi fapte bune

Postul Naşterii Domnului, cunoscut şi ca Postul Crăciunului, începe cu o zi mai devreme, vineri, şi se va încheia miercuri, 24 decembrie, în ziua de Ajun a Crăciunului (zi de post mai aspru).

Un timp al milosteniei şi al împăcării, Postul Crăciunului aminteşte de perioada în care Fecioara Maria s-a pregătit pentru a-L naşte pe Fiul lui Dumnezeu, fiind unul dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduit de Biserica Ortodoxă pentru pregătirea sufletească a credincioşilor înaintea sărbătorii Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos.

Timp de 41 de zile, credincioşii sunt chemaţi la înfrânare, rugăciune, fapte bune şi împăcare cu aproapele, pregătind prin curăţia inimii întâmpinarea marii sărbători a Crăciunului, precizează Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.

După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea, până la Ceasul al IX-lea (orele 15:00-16:00) când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marţea şi joia se mănâncă legume fierte, drese cu untdelemn şi se bea vin iar sâmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte, afară de perioada dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru.

Dacă lunea, marţea sau joia cade serbarea unui sfânt cu doxologie mare, se dezleagă la peşte iar miercurea şi vinerea în acest caz se dezleagă la untdelemn şi vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Dacă se întâmplă miercuri şi vineri praznicul unui sfânt cu priveghere ori hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin. Dezlegare la peşte se dă, de asemenea, la praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până la Ceasul al IX-lea, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi al celor trei tineri în Babilon (Daniel 1, 5, 8-16).

În alte părţi se ajunează în această zi până la răsăritul Luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit Naşterea Domnului. Această ajunare aminteşte totodată de postul ţinut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau Botezul creştin şi apoi prima împărtăşire, la Liturghia săvârşită atunci în acest scop (Liturghia Sfântului Vasile, care în prezent se săvârşeşte dimineaţa).

Postul va fi mai uşor din punct de vedere alimentar, deoarece prevede dezlegare la peşte în zilele de sâmbătă şi duminică, excepţie făcând prima şi ultima săptămână din post.

Astfel, în afară de zilele menţionate, în timpul săptămânii, potrivit Calendarului Creştin Ortodox vor fi următoarele zile cu dezlegare la peşte:

* Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie);
* Sf. Mare Mc. Ecaterina (25 noiembrie);
* Sf. Cuv Paisie şi Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie);
* Sf. Mare Mc. Varvara ( 4 decembrie);
* Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana (9 decembrie);
* Sf. Cuv Daniil Sihastrul (18 decembrie).

Ca fel de postire, Postul Naşterii Domnului este de asprime mijlocie (ca şi cel al Sfinţilor Apostoli).