Azi, consilierii judeţeni tulceni s-au întrunit în şedinţă extraordinară pentru a vota două proiecte de hotărâre foarte importante pentru unităţile teritorial administrative din judeţul nostru respectiv un proiect de hotărâre privind sumele alocate din cota de 17,5% din impozitul pe venit şi din sumele defalcate din TVA, respectiv repartizările pentru ecchilibrarea bugetelor din fondul la dispoziţia Consiliului Judeţean Tulcea.
La primul proiect de hotărâre votul a fost unul unanim pentru (26 de voturi din totalul celor 26 de consilieri prezenţi). Era şi culmea să fie altfel din moment ce sumele au fost repartizate pe o formulă strictă a finanţelor publice care nu suportă influenţe de niciun fel din partea consilierilor aleşi, deşi poate unii şi-ar fi dorit acest lucru. În total sumele repartizate prin această formulă au fost de 164.199.000 lei, din care cea mai mare sumă a revenit Consiliului Judeţean (pe formulă) respectiv 73.947.000 lei, iar cea mai mică sumă 150.000 lei pentru UAT Chilia Veche.
Al doilea proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a fost, în schimb, mult mai aprins şi aprig dezbătut, iniţiativa pentru discuţii te tema repartizării aparţinând consilierului judeţean Michael Gudu, preşedintele municipalei PNL şi liderul consilierilor judeţeni PNL.
Acesta a vrut să sublinieze faptul că trei comune cu primari liberali au fost nedreptăţite la repartizarea cotelor defalcate propuse spre aprobare, în baza analizei făcute la nivelul Consiliului Judeţean şi discuţiilor cu primarii chemaţi la sediul instituţiei.
„Am sesizat că unele comune cu populaţie relativ egală au sume diferite la această repartizare propusă de consucerea judeţului. De exemplu, Mihai Bravu are 650.000 lei iar o comună de acelaşi nivel ca Nalbant are numai 300.000 lei. Apoi, Murighiol are numai 400.000 de lei în timp ce o comună mult mai mică, Smârdan, are 700.000 de lei. În fine, Luncaviţa are 700.000 de lei iar Topolog are 1.200.000 lei.” a spus Michael Gudu.
Consilierului liberal a primit răspunsul din partea administratorului public al judeţului Tulcea, Vasile Strat, cel care s-a implicat cel mai mult în echilibrarea acestor sume repartizate primăriilor şi în discuţiile cu primarii.
„Avem primării în judeţ care nu aveau asigurate cheltuielile de funcţionare şi la repartizatea acestor sume am ţinut cont şi de acest aspect. Mai sunt şi alte criterii de care s-a ţinut cont la repartizarea sumelor şi vorbim aici de sume pentru dezvoltare, cofinanţarea unor proiecte şi până la cheltuielile de pe zona de asistenţă socială. Adică sunt mai multe criterii care au fost luate în acest calcul, dar dumneavoatră le cunoaşteţi. Şi dacă tot veni vorba de Murighiol să ştiţi că primarul de acolo nici măcar nu a venit la discuţii. Poate şi pentru că şi Murighiol ca şi altele amintite de dumneavoastră au înregistrat excedent la final de 2018” a punctat administratorul judeţului Tulcea, remarcă ce i-a provocat o replică automată consilierului Michael Gudu: „Deci vreţi să spuneţi că primăriile cu primari liberali au gestionat mai bine bugetul şi au înregistrat excedent?”. Răspunsul a venit sec şi tăios de la acelaşi administrator al judeţului: „Nu!”.
În schimbul de replici al celor doi a intervenit şi preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu: „Este adevărat că mai sunt şi în acest an câteva primării care nu au asigurate cheltuielile de funcţionare până la sfârşitul anului, vreo şase dintre ele am impresia, şi este la fel de adevărat că nici judeţul Tulcea nu are un buget la nivelul aşteptărilor noastre. E formula aceasta care pe noi, ca judeţ cu întindere mare şi popilaţie redusă, ne omoară. Judeţe cu populaţie puţin mai mare decât noi cu o sută, o sută şi ceva de mii de locuitori mai mult, au bugete de câteva ori mai mari ca noi. Nu mai spun că sunt judeţe cu populaţie mult mai mare ca a noastră şi care – nici eu nu îmi explic de ce – au cheltuieli pe zona aceasta de asistenţă socială de două ori mai mici ca noi. Sunt nişte anomalii care au un fundament la bază, dar rezultatul fundamentării ne dazavantajează enorm”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea.
Tocmai pentru că aceste anomalii de care amintea preşedintele Consiliului Judeţean se întâmplă doar în ceea ce priveşte judeţele cu populaţie redusă dar suprafaţă mare şi mai ales pentru comunităţi izolate aşa cum sunt cele din Delta Dunării şi Munţii Apuseni, executivul Consiliului Judeţean va elabora în următoarea perioadă o fundamentare pentru un proiect de Hotărâre de Guvern prin care să se aloce din Fondul de Rezervă la dispoziţia Guvernului sumele necesare pentru o nouă echilibrare a bugetelor locale din judeţul nostru.
Spre comparaţie, dacă anul acesta s-au alocat pentru echilibrarea bugetelor locale de la Consiliul Judeţean Tulcea 28.492.000 lei, anul trecut, considerat anul austerităţii de după „revoluţia foscală”, sumele repartizate au fost de numai 6.057.000 lei.
Dacă în 2018, cea mai mare sumă repartizată a fost de 450.000 de lei (Beidaud) şi cea mai mică de 50.000 de lei (mai multe primării), anul acesta sumele au fost mult mai generoase. Mahmudia şi Topolog au primit câte 1.200.000 lei, în timp ce sumele cele mai mici au fost pentru mai multe comune câte 300.000 de lei. Altfel spus cel puţin de şase ori mai mult la nivel de jos al alocărilor şi de aproape trei ori la nivelul maxim al alocărilor.
Şi încă o premieră pentru repartizarea acestor sume de la Consiliul Judeţean: Consiliul local al municipiului Tulcea a primit, după ani şi ani de zile în care era sărit din rând o sumă de două ori mai mare decât cea mai mică alocare: 600.000 de lei. La ce buget are Municipiul Tulcea e doar o cifră după virgulă, dar e mai mult, infinit mai mult decât zero!
