Contractul pentru proiectare și execuție a lucrărilor restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Castelul Corvinilor va fi semnat marţi, 22 ianuarie 2019, cu societatea Coral SRL din Tulcea, câştigătoarea licitaţiei. Valoarea proiectului este de aproximativ 5 milioane de euro, cu 98 la sută din bani ce provin de la Uniunea Europeană, iar restul de 2 la sută din fonduri ale Primăriei Hunedoara.
Proiectul „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Castelul Corvinilor – municipiul Hunedoara, județul Hunedoara” are în vedere valorificarea durabilă a potențialului istoric și turistic al Castelului Corvinilor. Aceasta se va face prin lucrările de consolidare, restaurare, conservare și reabilitare ce vor conduce la includerea în circuitul turistic a spațiilor restaurate, prezentate turiștilor spre vizitare în circuite bine definite, alături de curțile interioare ale Castelului. Pe scurt, turiștii vor avea ce să vadă în Castel, acum ei vizitează niște spații aproape goale.
Ce lucrări se vor face
Practic, printre obiectivele proiectului se numără: lucrări de intervenție la paramentul castelului (adică partea exterioară finită a unei construcții, a unui element de construcție etc.; material care căptușește – cu scop ornamental – această parte), atât la exterior, cât și la curțile interioare; lucrări de sistematizare ale curților interioare; lucrări de cosolidare structurală a castelului, precum și elemente structurale noi, în scopul creării de noi spații de vizitare; lucrări interioare de restaurare și reabilitare la încăperile din incinta castelului; lucrări de amenajare a spațiilor nou create și introducerea lor în circuitul turistic; înlocuire învelitori pe zonele ce nu au fost încă reabilitate; lucrări de reabilitare și înlocuire a instalațiilor electrice, sanitare, termice.
Potrivit sursei citate, după finalizarea lucrărilor, se va putea vorbi despre o serie de proiecte de ambientare a interiorului Castelului Corvinilor. Pe lângă expoziții ce vor valorifica patrimoniul istoric și arheologic medieval descoperit în interiorul și vecinătatea monumentului, se intenționează o amenajare a interioarelor, astfel încât acestea să ilustreze cât mai sugestiv aspecte din viata medievală. Pe lângă piese de mobilier (replici), în Castel vor putea fi admirate și manechine personalizate, îmbrăcate cu veșminte specifice vremii sau echipate cu armuri și piese de armament.
Despre Castelul Corvinilor
La data de 18 octombrie 1409, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a dăruit domeniul Hunedoarei lui Voicu, verilor acestuia, Mogoş şi Radu, dar şi lui Ioan (Iancu) şi Ioan cel Tânăr, drept recunoaştere a meritelor militare ale familiei. Se pare că în septembrie 1409 Voicu, împreună cu verii săi, a câştigat o bătălie împotriva turcilor, în Ţara Haţegului.
Regele Sigismund ducea la acea dată o politică favorabilă elitelor militare ortodoxe din Transilvania, încercând astfel să le atragă de partea sa, contracarând conflictele iscate câteodată de marea nobilime maghiară. Din acel moment şi până la moartea sa, la 11 august 1456, Ioan (Iancu) a făcut din castelul de la Hunedoara unul dintre cele mai impunătoare monumente din această parte a Europei.
Construcţiile de anvergură la castel apar ceva mai târziu, până în anul 1441, pe vremea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, şi sunt finalizate de Matei Corvin, fiul acestuia. Ultimele modificări la castel sunt făcute de Gabriel Bethlen, în secolul al XVII-lea. Castelul are 42 de încăperi, două terase, două poduri (de 55, respectiv 30 de metri lungime) şi o suprafaţă construită de 7.000 de metri pătraţi.
Linia sa estică se desfăşoară pe 170 de metri, în timp ce latura vestică ajunge la 200 de metri lungime. Turnul nou de poartă are 72 de metri înălţime, celelalte patru turnuri apropiindu-se şi ele de această cotă. Lăţimea castelului variază între 10 metri (lăţimea Aripii Neboisa) şi 40 de metri (de la Poarta Nouă până la terasa de artilerie).
Scurt istoric
Castelul Corvinilor este legat de numele lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, unul dintre cei mai importanţi lideri militari şi politici ai secolului al XV-lea din Europa. El era considerat un mare strateg militar: “În mediile istoriografice se considera că Ioan de Hunedoara era cel mai mare strateg militar al Europei Centrale şi de Sud-Est. El este pomenit destul de des în mediile renascentiste italiene. Consider că numele lui poate sta alături de cele ale lui Ştefan cel Mare sau Mihai Viteazu ca unele dintre cele mai importante figuri ale istoriei noastre”, spun specialiștii. Cariera sa militară este presărată de bătălii împotriva turcilor. El a intrat, ca şi tatăl său, Voicu, în serviciul regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg. A devenit ban de Severin şi apoi voievod al Transilvaniei. Cariera sa militară a cuprins mai multe bătălii împotriva turcilor: „Campania cea lungă” din Serbia, Bulgaria şi Bosnia Herzegovina (1443-1444), cea de la Varna (1446), în urma căreia moare regele Vladislav I, iar Ioan (Iancu) este numit guvernator al Ungariei, bătălia de la Kosovo (1448), când este înfrânt de turci. Cea mai importantă este cea de la Belgrad, din 22 iulie 1456, la finalul căreia îl obligă pe sultanul Muhammad al II-lea (cuceritorul Constantinopolului) să-şi abandoneze ofensiva spre vestul Europei. Istoricii spun că, prin victoria obţinută, Ioan (Iancu) de Hunedoara a întârziat cu 70 de ani planurile turcilor. Din păcate, în tabără a izbucnit o epidemie de ciumă, în urma căreia a murit şi Ioan de Hunedoara. A fost înmormântat în Catedrala Catolică din Alba-Iulia, iar pe piatra sa funerară stă scris: “S-a stins lumina lumii!”. Papa Calixt al III-lea l-a numit drept “atletul cel mai puternic – unic – al lui Christos”. Printr-o enciclică papală, în fiecare zi la ora 12:00, clopotele bisericilor catolice din toată lumea sunt trase în memoria lui Ioan (Iancu) de Hunedoara.
