Proiect implementat de Consiliul Județean Tulcea:
„Caravana filmului românesc“ este unul dintre proiectele propuse de Consiliul Județean Tulcea și aprobate de Comitetul Interministerial pentru Centenar, în urma centralizării și evaluării realizate de Ministerul Culturii și Identității Naționale, cu privire la manifestările, acțiunile și proiectele de aniversare a Centenarului Marii Uniri și a Primului Război Mondial.
Cu un buget aprobat de 12.000 lei, proiectul prevede realizarea unor proiecții de filme istorice ce abordează subiecte din Primul Război Mondial și Marea Unire, timp de trei zile, în perioada 1-3 noiembrie 2018, la Teatrul Jean Bart. Intrarea este liberă!
Filmele istorice românești care urmează a fi difuzate în cadrul evenimentelor prilejuite de această caravana sunt următoarele:
Independența României, (1912), Regia: Aristide Demetriade – Reconstituire, cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la evenimente, a principalelor etape ale Războiului de Independență de la 1877, combinată cu scene inspirate din literatură. În finalul filmului apare parada din 10 mai 1912 (filmare de actualitate). Este primul lungmetraj de ficțiune românesc. „Înscriind prima filă din epopeea națională, filmul stabilea și trăsătura sa fundamentală – realismul – trăsătura ce va rămâne caracteristică tuturor filmelor noastre istorice.“ – Manuela Gheorghiu-Cernat – 1971 (Contribuții la istoria cinematografului în România, 1896-1948).
Ecaterina Teodoroiu, (1978), Regia: Dinu Cocea – La începutul Primului Război Mondial, o tânără învățătoare din Târgu Jiu se înrolează voluntar ca infirmieră de companie. După moartea fratelui său, obține permisiunea de a pleca pe front. Satisfacțiile și durerile se succed în contextul situațiilor dramatice de pe front, agravate în iarna anului 1917 de epidemia de tifos exantematic, iar eroina ajunge la Mărășești în fața mitralierelor inamice.
Pădurea spânzuraților, (1965), Regia: Liviu Ciulei – Filmul este ecranizarea romanului lui Liviu Rebreanu, primul roman psihologic din literatura română, care a fost inspirat dintr-o întâmplare reală, respectiv povestea lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului și subofițer în armata austro-ungară, care a fost spânzurat la Ghimeș pe data de 14 mai 1917, când încerca să dezerteze pe frontul românesc. Filmul este considerat un moment de vârf al cinematografiei românești, reprezentând și apogeul scurtei experiențe regizorale filmice a lui Liviu Ciulei. Filmul a fost distins cu premiul de regie la Festivalul de la Cannes, 1965.
Dreptatea – momentul adevărului, (1989), Regia: Andrei Blaier – Filmul a fost produs în anul 1989, cu doar câteva luni înainte de Revoluția din decembrie. Realizat într-o cheie subtilă cu trimiteri voalate la sistemul comunist de atunci, filmul nu a rulat decât o săptămână, după care a fost cenzurat. Situat pe fundalul dramaticelor zile care au precedat și consfințit Marea Unire de la 1918, „Momentul adevărului“ este mai mult povestea unei fascinante, dar triste iubiri decât fresca acelei epoci. Urmărind în paralel o iubire în vremuri de restriște și destinul istoric al României, filmul înfățișează, în egală măsură cu poezie și realism, entuziasmul, dar și angoasele acelor epoci, atât la nivel colectiv, cât și la cel individual. Personajul principal al filmului este Iuliu Maniu, omul providențial care desăvârșește împlinirea spirituală a românilor de pretutindeni. Marele politician țărănist și unul dintre cei mai mari lideri de opinie din istoria României apare în film sub numele alegoric de Ernest Severus, pseudonim care sugerează sobrietatea excesivă a celui supranumit Sfinxul.
Valurile Dunării, (1960), Regia: Liviu Ciulei – Doi bărbați și o femeie călătoresc pe un șlep încărcat cu armament, pe Dunăre, în august 1944, printre minele puse de hitleriști. Tensiunea dintre ei e sporită, întâi de primejdie, apoi de suspiciune și de rivalitatea masculină. „Film realizat după schița lui Francisc Munteanu (coscenarist) – Kilometrul 1314 – despre transformările căreia au existat – conform unei note informative M.A.I. – suspiciuni că „folosindu-se de calitatea de regizor al filmului, Ciulei caută să evidențieze personajul secundar interpretat de el în defavoarea personajului principal, comunistul Toma”! De fapt, studiu de caractere circumscris într-un triunghi de psihologii, în spațiu închis, profilat vag pe fundalul istoric.“ (Nicolae Caranfil).
