Munca nedeclarată a fost tema principală de dialog social pentru reprezentanţii autorităţilor, patronatelor şi sindicatelor la şedinţa comisiei din cadrul Prefecturii Tulcea. De altfel, prefectul județului Tulcea, Lucian Furdui a condus ieri şedinţa ordinară a Comisiei de Dialog Social, ce a avut pe primul punct al ordinii de zi o „Informare cu privire la acțiunile desfășurate de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea, în perioada ianuarie – septembrie 2018, în vederea combaterii muncii nedeclarate.”
Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea a fost reprezentat de inspectorul şef Ali Izet care a făcut de la început unele precizări foarte importante.
„Munca nedeclarată reprezintă un fenomen de o gravitate crescută cu care se confruntă societatea, cu consecinţe negative atât asupra lucrătorului, cât şi asupra bugetului de stat, care se manifestă în diferite forme, atât prin nedeclararea către autorităţi a întregii activităţi a salariatului, cât şi prin declararea parţială a activităţii acestuia.
Cauza perpetuării acestui fenomen, reieşita din declaraţiile angajatorilor (care au responsabilitatea legala încheierii contractului individual de muncă în forma scrisă) şi salariaţilor (care acceptă situaţia) este avantajul financiar imediat, obţinut de cele doua părţi
ale contractului (angajator şi salariat), generat de sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale.” a declarat Ali Izet.
În lumina noilor modificări legislative, chiar din acest an, sunt patru situaţii în care se consideră muncă nedeclarată:
- a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii
- b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii;
- c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
- d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial
„Pentru toate aceste abateri legislaţia prevede o sancţiune cu amenda de 20.000 de lei pentru fiecare caz de muncă nedeclarat iar noi la Tulcea am avut o situaţie în care am descoperit nu mai puţin de 9 persoane care nu aveau contracte de muncă. Prin urmare a fost vorba despre sancţiuni ce au totalizat 180000 de lei”, a mai declarat Ali Izet.
Tot în lumina noii legislaţii, munca nedeclarată nu mai constituie infracţiune decât în cazul în care sunt folosiţi la muncă minori. În plus, fiind o contravenţie amenda se poate plăti, potrivit modificărilor din domeniul fiscal, jumătate din minim în termen de 15 zile.
Munca nedeclarată parţial, un obicei păgubos
Una dintre situaţiile de muncă nedeclarată stabilite de legislaţia modificată anul acesta este „primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial”. Alfel spus muncă în program normal de 8 ore pe zi, dar în contract apar trecute doar … 2 ore pe lună. Cum se mai practică!
„Sunt unele domenii în care timpul parţial de muncă este perfect justificat şi mai mult nici nu este nevoie de prezenţa angajatului la muncă. Ne referim la contabili de exemplu. Poate lucra şi de acasă iar un contabil bun are nevoie de cel mult două ore pentru contabilitatea unei firme mici fără prea multă activitate. Totuşi sunt unele domenii în care timpul parţial nu se justifică şi avem situaţii grave, foarte grave în domeniul firmelor de pază şi protecţie. Firme despre care avem informaţii că sunt în faliment şi nu plătesc angajaţii trei sau patru luni”, a mai declarat Ali Izet care a mai precizat că în cazul acestor firme au fost sesizate organele de anchetă iar situaţia nu va rămâne fără urmări …penale!
Legat de faptele penale şi de instanţe, în perioada 2016 – iunie 2017 inspectoratele teritoriale de muncă din întreaga ţară au sesizat organele de cercetare penală cu privire Ia un număr de 349 de fapte de primire la muncă a unui număr mai mare de 5 persoane fără contract individual de muncă. Rezultatul acestor sesizări: în peste 90% dintre modalitățile de soluționare transmise inspectoratelor a fost dispusă măsura neînceperii sau a încetării urmării penale. Desigur pentru că nu e o faptă penală gravă care să constituie pericol social.
Legea zilierilor a scos de la negru 18000 de persoane
Una dintre cele mai beneficie legi în domeniul relaţiilor de muncă a fost Legea Zilierilor care cel puţin pentru judeţul Tulcea a însemnat „albirea” a peste 18000 de persoane apte de muncă.
„Avem în registrele zilierilor în total peste 18000 de persoane care înaintea apariţiei acestei legi se aflau în afara…legii. Era muncă la negru aşa cum se cataloga înainte. Această lege se poate spune că a albit mai multe sectoare de activitate, dar cel mai mult sectorul agricol. Avem şi acum situaţii de mari operatori din sectorul agriculturii care apelează pentru o scurtă perioadă de timp la mii de persoane. Mai ales la cules de vie!”, a mai declarat şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Tulcea.
Potrivit legislaţiei munca zilierilor se plăteşte cu 100 de lei pe zi ceea ce, a sesizat unul dintre reprezentanţii patronatelor prezent la masa comisiei de dialog social, este mai bine plătit decât munca celor cu salariul minim pe economie, la 22 de zile lucrate pe lună. Ba chiar dublu plătit! Numai că zilierii nu beneficiază de asigurările sociale de care beneficiază cei cu contracte de muncă şi de aici diferenţa aparentă în favoarea muncii necalificate.
