Zero a existat încă din cele mai vechi timpuri, apărând în inscripțiile babiloniene și mayașe, când era folosit pentru a calcula trecerea anotimpurilor. Savanții antici l-au folosit și ca simbol pentru a reprezenta absența unui număr, cum ar fi modul în care folosim un zero în 101 sau 102 pentru a exprima că nu există multipli de 10 în poziția de mijloc. Babilonienii adăugau două simboluri de săgeți pe părțile lor laterale.
Zero a înflorit ca un număr unic în matematică și a stat la baza unora dintre cele mai incredibile metode științifice și tehnologice pe care le folosim astăzi. Până în secolul al XVII-lea, acesta a apărut triumfător ca bază a coordonatelor carteziene (graficele x și y pe care le întâlnești în școală) inventate de filosoful francez Descartes. Sistemul său este încă folosit în orice, de la inginerie, la grafică pe computer. În secolul al XVIII-lea, zero s-a alăturat și graficii unuia dintre cele mai populare jocuri la nivel mondial, care este ruleta, făcută atât de accesibilă online prin evoluția internetului. La proiectarea roții, europenii folosesc un 0, în timp ce americanii optează pentru 00, diferență care influențează și setul de reguli.
A durat două milenii pentru zero, cu toată strălucirea sa matematică, să fie acceptat ca un număr adecvat. Și asta s-a întâmplat în India.
Potrivit autorului Alex Bellos, India a fost cadrul perfect: „Ideea de nimic este ceva era deja adânc înrădăcinată în cultura lor. Dacă te gândești la nirvana, care este starea de nimic – toate grijile și dorințele tale dispar. Deci, de ce să nu existe și un simbol pentru nimic? ”Simbolul respectiv a fost numit „shunya”, un cuvânt folosit și astăzi pentru a însemna atât nimic, ca și concept, cât și zero ca număr.
Deși toate celelalte numere și cifre pe care le folosim astăzi s-au schimbat enorm de-a lungul istoriei în ceea ce privește forma, zero a fost întotdeauna un cerc. Și unii văd acest cerc ca pe o simplă gaură, care nu reprezintă nimic. Cu toate acestea, conform misticismului indian, zero este rotund, deoarece înseamnă cercul vieții sau cel numit drept „șarpele eternității”.
Astronomul Brahmagupta a fost forța motrice din spatele drumului lui zero către măreție în secolul al VII-lea. În matematică, shunya nu numai că ar putea fi folosit ca substituent pentru a nu semnifica nimic în orice poziție, dar l-ai putea folosi în calcule la fel ca orice alt număr. Ai putea să-l adaugi, să-l scazi, să-l înmulțești. Împărțirea rămâne un pic dificilă, dar acea provocare specială a stimulat un nou domeniu minunat al matematicii.
Odată ce zero a câștigat un punct de sprijin în Asia de Sud, a trecut în Orientul Mijlociu, unde a creat o parte din sistemul numerelor arabe pe care îl folosim astăzi. Unii istorici sunt de părere că originile indiene ale zeroului au fost pe nedrept înlăturate din istorie și ar trebui să-l numim cu adevărat sistemul numeric „indo-arab”.
După cum descrie Bellos: „Renașterea a fost cu adevărat declanșată de sosirea sistemului numeric arab, care conținea zero. Și când s-a întâmplat acest lucru, lumea alb-negru a aritmeticii a devenit brusc glorioasă și tehnicoloră ”.
În timpul Renașterii s-a dezvoltat și acel domeniu al matematicii mai sus menționat, creat în jurul împărțirii. Noțiunea mai complicată de a împărți zero la zero stă la baza a ceea ce se numește simplu, calcul. Calculul este matematica schimbării și ne oferă câteva trucuri ingenioase care ne permit să prognozăm ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor. Un instrument puternic, într-adevăr.
Calculul este folosit pentru a descrie cât de mult se schimbă orice – și se bazează pe conceptul din spatele unui zero.
Acest număr – sau cifră – puternic a oferit mai multă încântare decât oricare altul din câte cunoaștem. În primul rând, ne permite să prognozăm viitorul și poate acest lucru este posibil deoarece calea sa către măreție a fost una stâncoasă. Nimic nu se află în centrul științei, ingineriei și matematicii. Nimic, adică un zero, desigur.
Sursa: Realitatea Financiara
