Primăria Municipiului Tulcea și Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” organizează vineri, 20 septembrie, de la ora 18.00, în Teatrul „Jean Bart” din municipiu, o nouă „Seară folclorică românească”, parte dintr-o serie de manifestări prin care organizatorul urmărește să educe publicul în domeniul culturii tradiționale.
De data aceasta, dansatorii Ansamblului „Baladele Deltei” au pregătit un tablou muzical-coregrafic din Dobrogea, care include jocurile Popârlanul, Dobromireasca și Brâulețul dobrogean, precum și un tablou muzical-coregrafic din Moldova, unde vor prezenta Polobocul, Arcanul, Moroșeasca, Trilișești, Țărăneasca, Bătuta, Ciobănașul, Cărășelu, Corăgheasca, Sârba, Bătuta, Hora și Țărăneasca, în timp ce soliștii vocali Georgeta Nichifor, Laura Feraru, Laura Mocăniță și Costel Atanasof vor interpreta cu precădere cântece din Dobrogea, cum ar fi „Barcagiu, eu te-aș ruga”, „Dunăre, pe apa ta” sau „Din Măcinii mei de piatră”.
Invitat va fi Ansamblul Etnofolcloric „Plăieștii” din Chișinău, înființat de Nicolae Gribincea la 15 ianuarie 1989 pe lângă Palatul Republican al Copiilor și Adolescenților din Chișinău, fiind conceput inițial ca un colectiv mixt de cântece și dansuri. În intervalul 1990 – 1999 a activat pe lângă Liceul Teoretic român-francez Gheorghe Asachi cu numele „Stejăreii”. Din 1999 – până în 2015 a activat cu denumirea Plăieșii pe lângă Pretura sectorului Botanica a municipiului Chișinău. Din 2015 și până în prezent activează în calitate de colectiv profesionist în cadrul Direcției Cultură a municipiului Chișinău. La 26 februarie 2014 Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a susținut un concert aniversar, la 25 de ani de activitate, cu genericul „Cât îi omul tinerel” la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău. La 16 februarie 2017, în cadrul unui spectacol susținut la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a lansat 2 albume: „La casa cu oameni buni”, cu cântece de voie bună și pahar, și albumul „Tot cu dragostea și dorul”, construit pe lirica de dragoste cântată în grup bărbătesc. Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a devenit laureat al mai multor festivaluri raionale, municipal și republicane: „Să trăiți să înfloriți”, „Florile Dalbe”, „V-am ura, v-am tot ura”, „La vatra horelor”, „Pentru tine Doamne”, „La onor, la datorie”, „Sună tălăncuțele”, „Aprindeți luminile” etc. A evoluat cu succes peste hotarele țării: 1989 – la Moscova, 1996, 1997 – București și Iași, 1998 – Milano, 2008 – Cernăuți, 2016 – Vilnius.
Este pentru a doua oară în acest an când „Plăieșii” concertează la Tulcea, prima dată fiind în martie, tot într-o „Seară folclorică românească” și tot la Teatrul „Jean Bart”. Cu acea ocazie, coordonatorul Nicolae Gribincea declara într-un interviu acordat revistei „Dobrogea” a Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”:
„Este obligatoriu să ținem la ceea ce este al nostru. Generațiile care vin nu ne vor ierta dacă vom rupe acest lanț care ține de neam, de țară, de tradiție. Cei care se ocupă de cântec, de dans, de folclor, în general, trebuie să găsească cui să transmită această moștenire. Noi o facem, din scenă, pe această cale deja profesionistă. Timp de 25 de ani, «Plăieșii» au fost colectiv de amatori: nici nu aveam sediu pentru repetiții, le făceam în biroul meu, când eram șef la Cultură, Tineret și Sport într-unul din sectoarele Chișinăului, nici nu încăpeam toți în odaie, apoi ne întâlneam să repetăm în sala de ședințe… Așa ne-am menținut în timp, așa am ajuns la a treia generație de «Plăieși». Și mă bucur că, timp de 25 de ani, veneau de drag, că nu câștigau niciun ban. Indiferent că sunt copii născuți la oraș sau la sat, sunt copii care au îndrăgit cântecul. Cea mai frumoasă perioadă a anului este în preajma Crăciunului: în 2007 am reușit să edităm un C.D. cu colinde tradiționale. Atunci s-a pus problema ca țările noastre, Republica România și Republica Moldova, a propus Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial din cadrul U.N.E.S.C.O. introducerea Colindatului românesc în ceată bărbătească în lista Patrimoniului cultural imaterial. Suntem mândri că am contribuit și noi cu acest C.D. Fac și eu tot ce pot ca să putem mișca piatra din loc. Atâta timp cât place lumii, este ceva din adevăr. Iar dacă fiecare român ar încerca să pună suflet în ceea ce face, să rămână întâi singur împăcat că a făcut un lucru bun! Lumea are nevoie de modele bune. Dacă avem modele bune, iar lucrurile sunt făcute cu mult drag, putem schimba această lume”.
