Asociațiile de pacienți îi solicită premierului interimar Ilie Bolojan reevaluarea politicilor de decontare a medicamentelor, acuzând că deciziile bazate exclusiv pe reducere de costuri ignoră criza reală din farmacii. Fără alternative echivalente și disponibile efectiv pe piață, mii de pacienți riscă să rămână fără tratament.
Un val de critici din partea asociațiilor de pacienți vizează propunerile guvernamentale de reducere a cheltuielilor din sistemul de sănătate prin înlocuirea tratamentelor scumpe cu variante generice. Într-o scrisoare deschisă transmisă premierului interimar, reprezentanții bolnavilor avertizează că o astfel de politică, aplicată fără o evaluare clinică riguroasă, riscă să lase mii de oameni fără nicio opțiune terapeutică.
Riscurile politicii de reducere a costurilor
Deși organizațiile recunosc necesitatea eficientizării bugetului și utilizarea medicamentelor ieftine acolo unde este posibil, ele subliniază că realitatea din farmacii contrazice calculele de pe hârtie:
Criza stocurilor: Înlocuirea unui tratament inovator cu unul generic devine imposibilă dacă varianta mai ieftină lipsește din rețeaua farmaceutică. În România, desele sincope de aprovizionare anticipează de obicei retragerea definitivă a produselor de pe piață.
Întreruperea terapiilor: Schimbarea frecventă a schemelor de tratament din cauza lipsei stocurilor duce la complicații medicale, spitalizări neplanificate și, în final, la cheltuieli suplimentare pentru stat.
Impact major în bolile rare: Multe terapii de ultimă generație nu au un echivalent generic. Pentru aceste afecțiuni, restricționarea accesului la molecula inovatoare înseamnă privarea totală a pacientului de tratament.
Marea decalare: Peste trei ani de așteptare pentru moleculele noi
Documentul transmis Executivului scoate la iveală întârzieri critice în procesul de decontare a terapiilor moderne. România înregistrează decalaje majore față de media europeană în privința integrării medicamentelor de ultimă generație pe listele de compensare:
Timp de așteptare extins: Perioada medie de la aprobarea Agenției Europene a Medicamentului (EMA) până la compensarea efectivă în România a atins 1.110 zile (aproape trei ani și jumătate), comparativ cu o medie UE de 597 de zile.
Blocaje administrative: Intervalul dintre evaluarea tehnologiilor medicale și introducerea pe lista de decontare a crescut la peste 450 de zile.
Tratamente neaccesibile: La începutul anului, mai puțin de 20% din noile molecule erau compensate, iar numărul indicațiilor terapeutice aflate pe lista de așteptare a depășit 100.
Reprezentanții pacienților cer autorităților ca deciziile privind politica medicamentului să prioritizeze disponibilitatea reală la raft și continuitatea tratamentului, astfel încât economia bugetară directă să nu fie realizată pe seama vieții bolnavilor.
