Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a desfăşurat în perioada 16-26 iulie 2018 a cincea campanie de investigaţii arheologice în localitatea Periprava, com. C.A. Rosetti, jud. Tulcea. Acţiunea a avut ca principal obiectiv căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară ce a funcționat în apropierea satului.

În cursul anilor 2013 și 2015-2018, IICCMER a organizat și desfăşurat cinci campanii de cercetări arheologice în perimetrul cimitirului lipovenesc din Periprava. La prima campanie din 2013 nu a fost sesizat Parchetul Militar, astfel că instituțiile abilitate (Procuratura, Poliția, Medicina Legală) nu au fost implicate, acțiunea fiind mai curând una de sondare și nu de cercetare și recuperare a osemintelor. În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câțiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. La suprafaţa solului nu au fost puse niciodată semne distinctive care să indice prezenţa acestor morminte. În campania de cercetări arheologice recent încheiată au fost practicate două unităţi de săpătură (S.13 = 23,50 x 3,00 m și S.14 = 8,50 x 5,00 m) care au cuprins o suprafaţă însumată de 113 metri pătraţi, în acestea fiind identificate şi cercetate un număr de 11 morminte. În cele

cinci campanii de săpături au fost executate 14 secţiuni arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 44 de morminte. Dintre acestea, un număr de 41 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, sunt considerate că aparțin unor deținuți. Trei dintre morminte, care nu erau marcate la suprafața solului, aparțin însă unor localnici decedați în ultimele decenii, despre care se cunoaște că s-au sinucis și au fost îngropați în necropola deținuților. Dintre mormintele deținuților au fost extrase și recuperate osemintele a 40 de persoane, la unul din sicriele descoperite (M.37/2018) constatându-se că acesta avea avea capacul deranjat și scheletul lipsă. Această situație se explică prin faptul că familia defunctului a avut posibilitatea să cunoască locul precis al mormântului, să-l deshumeze și să-i recupereze osemintele.

Conform informaţiilor documentare existente precum şi din mărturiile multor foști deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare și frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei. În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun.

Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare dezbrăcați, în sicrie confecţionate din lemn sau, în unele cazuri, au fost înfășurați în rogojini de stuf și legați cu sârmă. Starea generală de conservare a scheletelor era una mai mult precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar. Există însă și câteva cazuri la care au fost descoperite câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncți au posedat anumite obiecte de îmbrăcăminte la momentul înhumării.

Pentru cele nouă scheletele de deținuți care au fost dezvelite și recuperate în cursul recentei campanii arheologice s-a urmat procedura legală, specifică în astfel de cazuri. Osemintele defuncților au fost demontate și recuperate în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate și transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea. După examinarea medico-legală, acestea vor fi transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti, unde se realizează și testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate. Acest demers urmărește identificarea morților prin verificarea și compararea ADN-ului obținut din resturile scheletice ale acestora cu cel al rudelor și urmașilor în viață ai victimelor.

Investigaţiile arheologice s-au efectuat în prezenţa procurorilor însărcinați cu cercetarea acestui caz, colonel magistrat Octavian Toma și colonel magistrat Gheorghe Stanciu, procurori militari la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care în 2015 a fost sesizată de IICCMER în legătură cu persoanele decedate în lagărul de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate. Aceștia au fost asistați de un specialist criminalist din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Tulcea (agent șef Dan Danielencu) și de un medic legist de la Serviciul Județean de Medicină Legală Tulcea (dr. Vasile Dașanu).

În ziua 26 iulie 2018, șantierul arheologic de la Periprava a fost vizitat de către d-nul Augustin Lazăr, procurorul general al României, acesta fiind însoțit de generalul de brigadă magistrat Gheorghe Cosneanu, șefului Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., și de d-nul Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România.

Cercetările au fost efectuate de către un colectiv de arheologi și istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Marius Oprea, Constantin Petre, Florin S. Soare, Constantin Vasilescu, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu și Horaţiu Groza.

Acțiunea s-a desfășurat în colaborare cu Televiziunea Română, iar în activitățile de organizare și cercetare am fost sprijiniți de Primăria comunei C. A. Rosetti și de Rezervația Biosferei Delta Dunării.

Articolul precedentZece agenți noi la Inspectoratul de Poliție Tulcea
Articolul următorPatru cetățeni turci au încercat să intre fraudulos în ţară pe la Chilia Veche