Reducerea efectelor negative asociate fumatului nu este un concept nou, ci o abordare validată științific, aplicată deja cu succes în mai multe țări. Exemple precum Suedia și Japonia arată că adoptarea pe scară largă a unei abordări pragmatice a sănătății publice poate reduce semnificativ prevalența fumatului – până la 5% în Suedia și cu peste 40% în Japonia în mai puțin de un deceniu. Mihai Bundoi, Head of Scientific and Medical Affairs, Philip Morris România, explică pentru Q Magazine cum pot beneficia fumătorii de alternative mai puțin nocive și care este rolul colaborării dintre industrie și comunitatea științifică.
V-aș ruga să explicați pentru cititorii Q Magazine conceptul de reducere a efectelor negative asociate unor comportamente nocive și cum se aplică el în contextul diverselor adicții moderne – alcool, zahăr, fumat, ecrane?
Conceptul de harm reduction reprezintă un set de strategii, politici și abordări pragmatice, care urmărește să minimizeze efectele negative ale unor comportamente considerate dăunătoare, fără a impune neapărat renunțarea completă la acestea. Nu l-a inventat Philip Morris International (PMI) sau altă companie, ci comunitatea științifică internațională.
Aplicat inițial în domeniul adicțiilor, harm reduction a fost menționat pentru prima dată în 1926, odată cu Rollstone Act, lege britanică privind prescrierea de opioide.
Începând cu anii ’60, odată cu creșterea consumului de droguri și apariția HIV/SIDA, conceptul a căpătat amploare.
Astăzi, harm reduction este prezent în viața cotidiană: centura de siguranță, airbagurile, echipamentele de protecție sau campaniile de vaccinare sunt exemple concrete. În sănătatea publică, se aplică și în gestionarea consumului de alcool, tutun, zahăr sau în combaterea dependenței de tehnologie.
Considerată o abordare empatică și realistă, harm reduction este eficientă mai ales acolo unde abstinența nu este o opțiune imediată. Un exemplu concret în care abordarea de reducere a riscurilor a fost aplicată integrat, cu rezultate notabile, este modul în care anumite state au calibrat politicile fiscale pentru a încuraja schimbarea de comportament. Aici fiscalitatea devine nu doar un instrument economic, ci și un instrument de sănătate publică.
În politicile moderne de sănătate publică, fiscalitatea este tot mai des invocată ca instrument de orientare a comportamentului. Cum evaluați rolul taxării în reducerea efectelor nocive ale fumatului și există exemple care pot servi drept reper?
Atunci când taxarea ține cont de riscuri, fiscalitatea devine un instrument de sănătate publică, nu doar de echilibru bugetar. În controlul tutunului, structura accizelor poate accelera sau, dimpotrivă, încetini tranziția fumătorilor adulți către produse cu un profil de risc mai redus. Un exemplu foarte bun este Suedia. Aceasta a reușit ceea ce multe state doar își propun: reducerea semnificativă a fumatului – la circa 5%, potrivit celor mai recente date. A aplicat accize mai scăzute pentru produse considerate cu risc redus, precum snus-ul sau alte alternative fără fum, menținând totodată un nivel ridicat de taxare pentru țigările combustibile. Abordarea a încurajat tranziția conștientă a fumătorilor, a stabilizat piața și a limitat comerțul ilicit – fenomen adesea alimentat de suprataxarea uniformă.
Din perspectiva sănătății publice, este esențial să subliniem că produsele provenite din comerțul ilicit pot prezenta riscuri semnificativ mai mari pentru consumatori.
Aceste produse, nefiind supuse unor controale de calitate riguroase, pot conține substanțe periculoase sau contaminanți necunoscuți.
Laboratorul nostru din Kutná Hora, Cehia, analizează în mod regulat mostre de produse suspecte provenite de pe piața neagră. Rezultatele acestor analize sunt extrem de îngrijorătoare și evidențiază pericolele reale pentru consumatori. Tocmai de aceea, este esențial ca politicile fiscale naționale să descurajeze produsele ilegale, fără a penaliza alegerile în cunoștință de cauză ale consumatorilor.
România a început deja să adopte o abordare care, în linii mari, reflectă filosofia suedeză – diferențierea fiscală în funcție de profilul de risc. Există deja un cadru de accizare distinct pentru produsele fără ardere, ceea ce arată o recunoaștere a reducerii riscurilor.
Este un pas important, care trebuie consolidat prin coerență, predictibilitate în timp și adaptare la evoluția științifică. Într-un context european în care comerțul ilicit rămâne o provocare majoră, o politică fiscală previzibilă, diferențiată și bine fundamentată poate sprijini eficient obiectivele de sănătate publică.
Numărul fumătorilor crește în România
În privința fumatului, deși toată lumea pare să știe că e dăunător, vă rog să reamintim riscurile asociate fumatului?
Fumatul rămâne una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică, care afectează peste un miliard de oameni la nivel global.
În România, peste 4 milioane de persoane fumează, iar numărul este în creștere.
Fumatul afectează aproape toate aparatele și sistemele corpului, de la piele, dinți și sănătatea orală până la plămâni, inimă, vase de sânge, stomac, precum și sistemul reproducător. Fumatul este unul dintre principalii, dacă nu cel mai important factor de risc pentru bolile netransmisibile din care fac parte afecțiunile cardiovasculare, pulmonare și cancerul. Fumatul pasiv, la rândul său, pune în pericol sănătatea celor din jur, în special a copiilor și femeilor însărcinate.
Când o țigară este aprinsă, temperatura ajunge la 900°C, generând peste 6.000 de substanțe chimice, dintre care circa 100 sunt asociate direct cu boli grave.
Deși adesea demonizată, nu nicotina este principala cauză a acestor afecțiuni, ci substanțele rezultate din arderea tutunului. Această realitate a dus la dezvoltarea unor produse alternative care elimină arderea și, implicit, fumul – cu scopul de a reduce riscurile pentru fumători. Ideea centrală: separarea administrării nicotinei de inhalarea fumului.
Aș vrea să insistăm asupra acestui alcaloid, nicotina, și asupra efectelor utilizării unor produse care conțin nicotină? Este nicotina cancerigenă?
Nicotina nu este lipsită de riscuri și creează dependență. Ea este unul dintre principalele motive pentru care oamenii continuă să fumeze sau să folosească produse cu nicotină, împreună cu alți factori, cum ar fi aspectul social și ritualul. Așa cum am menționat deja, nicotina nu este cauza principală a bolilor asociate fumatului. Aspect foarte important, nicotina nu este cancerigenă – ea nu se află pe nicio listă de carcinogeni a organismelor internaționale care clasifică substanțele carcinogene, precum Asociația Internațională pentru Cercetare în Cancer (WHO / IARC) sau FDA (Food and Drugs Administration) din SUA.
Nicotina, un alcaloid natural prezent în planta de tutun, acționează asupra creierului prin eliberarea de dopamină și alți neurotransmițători, ceea ce explică efectul său adictiv. Totuși, dependența este reversibilă, iar milioane de oameni reușesc anual să renunțe la fumat – cea mai bună alegere pentru sănătate.
Mulți fumători nu știu că există alternative mai puțin nocive la fumatul tradițional. Lipsa accesului la informații corecte sau expunerea la dezinformare îi împiedică să facă alegeri informate. În acest context, Philip Morris International își asumă rolul de a informa publicul larg și de a furniza date științifice solide despre reducerea riscurilor și despre produsele fără fum, pentru a sprijini profesioniștii din sănătate și factorii de decizie în lupta împotriva fumatului.
Sfatul PMI: Nu vă apucați de fumat!
Care sunt diferențele esențiale dintre țigările clasice și alternativele fără fum?
Citește continuarea interviului AICI
