Innsbruck, Austria – 14 martie 2004. Pentru prima dată în ultimii 18 ani, o echipă de volei masculin din România ajungea în finala unei competiţii europene. CEV Cup 2004 aducea la Innsbruck, în inima Europei pentru Final Four (finala în patru a competiţiei) numai echipe din extremele continentului: din vestul extrem Castêlo da Maia GC (Portugalia) iar din estul extrem Deltacons Tulcea (România) şi Lokomotiv Harkov (Ucraina). Tirol Wasserkraft Innsbruck, gazda competiţiei AUSTRIAN AIRLINES TOP TEAMS CUP (competiţie europeană cu sponsor austriac), era o echipă sponsorizată de o celebră bancă austriacă (foarte cunoscută şi în România!) şi pornea drept favorita câştigării trofeului, în timp ce Deltacons Tulcea, debutantă într-o fază finală a unei cupe europene, era considerată outsideră. Este şi motivul pentru care gazdele, în calitate de organizatori, au stabilit – fără tragere la sorţi, lucru permis, e adevărat, de regulament – ca meciul din semifinale să fie unul „de antrenament” cu echipa din România pentru a fi odihniţi în meciul finalei. Proastă alegere!

13 martie 2004, ora locală 16.30  – Debut în Final Four

Pentru a-şi maximiza şansele de câştigare a trofeului, austriecii de la Tirol Wasserkraft Innsbruck mai întâi şi-au ales cel mai slab cotat adversar pentru meciul din semifinale. Lokomotiv Harkov se calificase în semifinale după o dublă victorie (3-1 şi 3-1) cu spaniolii de la CV Elche, în timp ce Castêlo da Maia GC  venea la Innsbruck după o dublă victorie (3-0 şi 3-0) cu ungurii de la Vegyesz KAZINCBARCIKA. Tot cu victorii categorice la zero trecuseră de Calcit KAMNIK din Slovenia şi cei de la Tirol Wasserkraft Innsbruck, singura echipă prezentă la turneul final care venea după o înfrângere, ba chiar urâtă, fiind Deltacons Tulcea. Pe 21 ianuarie 2004, la Tulcea, în faţa unei Săli Polivalente arhipline, Deltacons câştiga cu 3-0 (25-22, 25-19. 25-21) meciul cu bulgarii (pe atunci o forţă a voleiului european) de la Lukoil Neftohimik Burgas. Meciul retur a fost un coşmar pentru echipa pregătită atunci de Mircea Spătăcean. Bulgarii au jucat aproape fără greşeală şi s-au impus cu 3-0 în trei seturi trase la indigo: 25-23, 25-23, 25-23. Au fost mulţi nervi după acel meci din 29 ianuarie 2004, dar au trecut. Bucuria unui Final Four, nepreţuită.

„Apără … Abraham! Suntem finalişti …”

Într-o atmosferă de vacarm în sala de sport de la poalele Munţilor Karwendel, Deltacons Tulcea era considerată victima perfectă pentru echipa gazdă. Pentru a câştiga trei ore de odihnă, Tirol Wasserkraft Innsbruck şi-a programat şi primul meci al semifinalei de la ora 16.30, Lokomotiv Harkov şi Castêlo da Maia GC urmând să joace abia după ora 19.00 în cel mai interesant duel al serii, o dispută între şcoala rusească de volei şi cea braziliană. În formula deja consacrată cu ridicătorul Ilieş, trăgătorii secunzi Dumitrescu şi Pereu, falsul  Kovacs (Gontariu era după o accidentare) şi trăgătorii principali Abraham şi Pavel (înlocuit câte unul pe serviciul adversarilor de liberoul Tănăsescu), tulcenii au produs surpriza în primul set al meciului câştigat cu 25-21. S-a îngroşat gluma după setul doi, dominat de tulceni în debut (video: https://youtu.be/2wJ4LxeC1m4) dar câştigat pe final cu 26-24 tot de tulcenii de la Deltacons (video:https://youtu.be/PKtF_e_ON1M) , însă abia în setul trei cei peste 3000 de spectatori şi-au recunoscut favoriţii, conduşi din teren de românul Dan Răzvan Găvan (pe atunci căpitanul celor de la Tirol Wasserkraft Innsbruck), în care un brazilian (Da Silva) şi un slovac (Sladecek) erau vedetele echipei. 25-19 pentru austrieci a fost rezultatul setului trei al meciului în care Mircea Spătăcean a mutat inteligent şi i-a odihnit pe „bătrânul” Abraham şi pe „tunarul” Kovacs, Apostu şi Gontariu fiind cei trimişi pe teren. Cu moralul ridicat după ce şi-au adjudecat setul trei şi au evitat o înfrângere ruşinoasă, la zero, gazdele de la Tirol Wasserkraft Innsbruck au început în forţă setul patru. Numai că iureşul de la început de set s-a stins repede iar la fileu Abraham s-a dovedit imperial blocând orice atac din linia întâi a oaspeţilor. După patru puncte consecutive obţinute prin blocajul făcut de Abraham, flancat de Dumitrecu şi Ilieş, din galeria tulcenilor (circa 50 de suporteri) s-a auzit: Apără Abraham! (Video: https://youtu.be/hatysd-5iSg). Finalul setului a adus victoria cu 25-20 pentru Deltacons care, contrar pronosticurilor, se califica în finală.

Meciul unei generaţii. Examen la şcoala rusă de volei cu ucraineni din Harkov

Din primăvara anului 1986, atunci când celebra Steaua Bucureşti disputa turneul final Winners Cup (Cupa Cupelor) contra celor de la Dinamo Moscova din Rusia (3-0), TSKA Sofia din Bulgaria (3-2) şi Panini Modena din Italia (din păcate, 0-3), trecuseră 18 ani. Pentru voleiul românesc, o nouă finală europeană disputată de o echipă cu o „tradiţie” de numai cinci ani era un mare, mare miracol! Un miracol posibil graţie unui om care la o zi după finală îşi pregătea ziua de naştere. Alexandru Stroie, directorul SC Deltacons SA. Pentru el, de altfel, cei 13 jucători din lotul echipei au promis că vor bea în acea zi de 14 martie 2004 şampanie din Top Teams Cup, după care i-o vor oferi a doua zi drept cadou. Din păcate, n-a fost să fie! Adversara tulcenilor, Lokomotiv Harkov, a avut un noroc fantastic în meciul contra portughezilor de la Castêlo da Maia GC. Cu mari emoţii ucraineni au câştigat primul set al meciului (25-23), cumva şi graţie unui arbitraj italiano-unguresc ostil protughezilor, după care în setul doi Lokomotiv Harkov a dominat categoric jocul şi s-a impus cu 25-18 chiar dacă a avut şi avantaj de peste zece puncte la un moment dat. Brazilienii din echipa portugheză au oferit spectacol în setul trei, adjudecat la pas de Castêlo da Maia GC cu 25-19, un semnal al revenirii echipei din peninsula iberică. Setul patru a fost de asemenea dominat de echipa portugheză, numai că prea siguri de victorie, aceştia s-au lăsat egalaţi la 24-24 şi de aici s-a rupt echilibrul de până atunci: ucrainenii au câştigat cu 26-24 şi s-au calificat în finala cu Deltacons Tulcea! Aşa că în loc de portugheză, tulcenii au avut examen la şcoala rusă de volei cu ucraineni de la Lokomotiv Harkov. Meciul a început puţin după ora programaă, 15.30, pentru că finala mică a fost foarte disputată. Castêlo da Maia GC şi Tirol Wasserkraft Innsbruck au spălat ruşinea înfrângerilor din prima zi cu un meci de zile mari decis în cinci seturi. Portughezii au dominat autoritar prima parte a meciului şi au câştigat primele două seturi cu 25-17 şi 25-22. Încurajaţi frenetic din tribune de spectatorii gazdă, austriecii au întors rezultatul final în favoarea lor şi s-au impus cu 25-21 în setul trei, 25-18 în setul patru şi cu 15-8 în setul decisiv. O mică satisfacţie în fond pentru o favorită care avea toate atuurile pentru a câştiga finala.

O finală de coşmar pentru Deltacons Tulcea

Trecuseră câteva minute după ora oficială a jocului când arbitrul ungur Bela Hobor fluiera pentru prima dată în finala AUSTRIAN AIRLINES TOP TEAMS CUP, o finală pe care pronosticurile o dădeau înaintea turneului drept finala mică. Ucrainenii au început în forţă primul set al meciului şi pe forţa trăgătorilor secunzi şi a trăgătorului fals au reuşit punct după punct până la cel cu numărul 25. Tulcenii au reuşit doar 18 în primul set şi se părea că prima linie de apărare nu funcţionează prea bine, aşa cum a funcţionat în meciul cu austriecii. Şi în setul doi coşmarul tulcenilor a continuat şi părea că indiferent de schimbările făcute Mircea Spătăcean, antrenorul de la Deltacons, nu găseşte cheia meciului. Şi asta în ciuda faptului că nu tulcenii greşeau cu ucraineni au jucat prea bine, aproape de perfecţiune. Nu la fel au stat lucrurile şi în setul trei al meciului când o răbufnire de orgoliu a jucătorilor de la Deltacons a făcut ca raportul de forţe din teren să se schimbe radical. 25-16 a fost scorul setului trei în care ucraineni parcă au lipsit nemotivat de la fileu la fiecare atac al trăgătorilor noştri, mai ales a principalilor Pavel şi Abraham. Părea să fie momentul revenirii tulcenilor iar toţi spectatorii din tribune s-au transformat în galeria Deltacons pentru că şi-ar fi dorit un meci lcu acelaşi deznodământ ca cel precedent, din finala mică. Din păcate, setul patru al finalei a fost şi ultimul, câştigat cu scorul de 25-20 de Lokomotiv Harkov. Doar medalie de argint pentru Deltacons Tulcea într-o festivitate oficiată de însuşi preşedintele Confederaţiei Europene de la acea vreme, Andre Meyer.

Ce repede uităm…

Într-un oraş mărunt din punct de vedere sportiv, aşa cum este Tulcea, o astfel de performanţă, unică în România, dacă ne referim la volei masculin, ar fi trebuit cinstită an de an. S-au împlinit azi, 14 martie 2019, 15 ani de la acea finală. De parcă nici nu a fost … Tocmai de la Baia Mare, din celălalt capăt al ţării, antrenorul de atunci al echipei, Mircea Spătăcean, mi-a trimis un mesajul „15 ani de la finala Top Teams Cup, Innsbruck 13-14.03. 2004. Singura echipă masculină românească care a jucat o finala europeană in ultimii 32 de ani” şi o fotografie ce ilustează acest articol. Ce repede uităm …

Jucătorii Sergiu Alin ILIEŞ, Vicenţiu Robert DUMITRESCU, Mircea ABRAHAM, Adrian Radu GONTARIU, Valentin PEREU, Marian PAVEL, Răzvan George TĂNĂSESCU, Eugen Traian TEOTOC, Laurenţiu Cristian IOSIF, Marius Vasile MĂCICĂŞAN, Zoltan Erik KOVACS, Adrian Bogdan COSTACHE, Marian APOSTU alături de Mircea SPĂTĂCEAN şi Ion IVANOV (antrenorii echipei), Claudiu POP (preparator fizic), Vladimir „Bobby” BOERENCU (preşedinte) şi  Alexandru STROIE (director general SC Deltacons SA) sunt cei care au adus cinste municipiului şi judeţului Tulcea şi deopotrivă României, în 2004. Poate că meritau azi mai mult decât un articol de ziar …

 

Articolul precedentAdi ITI a dat undă verde de 555 de milioane de euro pentru podul Tulcea – Brăila
Articolul următorAgricultura Ecologică – Pilon de Susținere al Turismului Responsabil în Delta Dunării